La un apus de soare
Amurgul mă priveşte
Şi geamul abureşte
De calda-mi răsuflare.
Eu mă gândesc la tine
Cu lacrimi nevărsate,
Sub gene adunate,
Iar somnul tot nu vine.
Burează trist pe-afară,
Par stropii adormiţi,
Curg orele cuminţi
Şi totul mă-nfioară.
Sunt prada unei nopţi
De vise ne-mplinite,
La fel ca înainte
Tu n-o să vii, nu poţi...
Pe ea o strângi la piept
Şi o numeşti iubită,
Cu inima zdrobită
Eu stau şi te aştept.
Ai chipul de străin,
Deşi nu te-am uitat,
Un nor s-a strecurat
Pe cerul meu senin.
Durerea e prea mare,
Iertare nu găsesc,
Căci eu te părăsesc
La un apus de soare...
Tatiana Vîlcu